Cifre....

Am 21 de ani,2 sticle de whisky aruncate sub pat şi 4 pachete de ţigări pe noptiera din stânga mea.Deţin de 3 ani de zile un apartament închiriat la marginea oraşului,la etajul 2 deasupra unui fast-food care miroase îngrozitor.....de fapt,nu e un apartament,e o garsonieră cu 2 băi,un dormitor şi o amărâtă de bucătărie pe care nici măcar nu o folosesc.

Am 2 părinţi,asta ştiu sigur,însă am o nelămurire în legătură cu locul în care m-am născut...care,socotind după cantitatea de tutun şi alcool pe care o consum zilnic,probabil că a fost un bar rău famat, cu o denumire umilă, de la periferia oraşului.

Mă trezesc în fiecare dimineaţă cu o durere de cap sau cu o mahmureală....sau,în cel mai rău caz cu o stare de greaţă,teribilă.În acele zile,mama presimte ceva şi foloseşte cele 4 numere de telefon ale mele ca să mă localizeze,şi tot nu dă de mine.

Nu plătesc chiria în fiecare lună,ci rămân restantă....de ce?Pentru că am 32 de perechi de pantofi, 22 de genţi si 3 cărţi de credit bune de aruncat la gunoi.

Nu sunt şomeră(din fericire),am o slujbă „încântătoare” la o firmă de publicitate,unde mă confrunt zilnic cu câte 5 dosare pline de facturi,2 şefi care nu pot purta o discuţie civilizată cu tine şi care(de curând) au o problemă cu banii mei care dacă nu se duc pe intrarea de la club se duc pe haine şi alte prostii.

Mi-am schimbat numărul de telefon şi singurul iubit care ar fi în stare să stea cu mine,crede că m-am evaporat sau că am ajuns la urgenţă în comă alcoolică.Nu mă întelege,crede că viaţa mea se rezumă la cele 2 lucruri:slujba si dragostea....cu această ocazie,îţi spun dragule că viaţa mea se rezumă la cele 2 sticle de whisky care sunt singurele mele prietene(P.S:nu vreau să îmi plăteşti spitalizarea).

Ultimii bani pe care îi mai am în portofel nu se vor duce la Alcoolicii Anonimi şi nici pe cutia de medicamente pe care scrie „Acum,poţi să faci ţigările să dispară”...se vor duce pe un televizor nou pentru că cele 3 pe care le am sunt doar pe post de mobilă..pe fiecare puteţi găsii câte o scrumieră sau un pahar gol.

De ce am ajuns înconjurată de lucruri pe care le poţi număra?Pentru că am plecat de-acasă la 17 ani,am fugit cu 5 prieteni pe 3 motociclete,am ajuns într-un câmp,iar eu am plecat pe jos într-un alt oraş.Părinţii m-au găsit pe la 18 ani şi 1 an de zile nu au mai vorbit cu mine.M-am angajat din întâmplare şi mi-am cumpărat acest apartament(dacă se poate numii...).Nu eram alcoolică şi nici fumătoare,nu înjuram şi nici nu dădeam banii pe pantofi şi genţi....astea s-au întâmplat în timp,o dată cu moartea tatălui meu,care(după spusele mamei) a murit mai rău ca un peşte pe uscat.

Mi-am întâlnit „dragostea vieţii” într-un supermarket în timp ce mă umileam în faţa vânzătoarei pentru cele 3 pachete de ţigări,2 sticle de vin şi cele 4 conserve de carne.Nu am locuit niciodată împreună şi nici nu vreau asta....el e arogant,stupid şi vrea să mă bage în spital.

Mama lucrează la un cabinet veterinar,are o casă mare la 30 de km de oraşul meu şi mă vizitează o dată pe an.O enervează faptul că nu am telefon(asta pentru că nu l-am plătit şi mi-a fost tăiat),că nu vreau să mă mut cu iubitul meu,că beau,că fumez,că pierd nopţile şi că stagnez în cea mai proastă etapă din viaţa mea.Ce mă enervează pe mine?Mă scoate din minţi faptul că sunt nevoită să muncesc într-un loc oribil,că preţul ţigărilor creşte şi că cele 4 sticle de vin din frigider sunt mai mult goale decât pline.

Îmi trăiesc viaţa pe baza cifrelor....le văd peste tot şi orice aş face ajung să număr,să calculez şi să mă panichez......şi uite aşa şi cifrele au ajuns să fie prietenele mele!

Ce-mi trece prin cap atunci cand pierd zilele gandind.....trist dar dragut.....si nu,nu este viitorul meu!!

Leapsa cu telefonul!

Am navigat pe blog-ul Daliei(my friend from Arad) si am primit aceasta leapsa cu telefonul care mi se pare foarte tare,asa ca m-am decis sa va prezint si eu,jafurile.....pardon,telefoanele mele,cele de toata suferinta:


Nokia 3220-cartela Vodafone.EL e cel care este non-stop alaturi de mine,in fiecare secunda,e foarte jaf,dar il iubesc si cu toate ca o sa-mi cumpar alt tlefon cat mai curand o sa ramana si EL alaturi de mine!



Nokia 1112-a fost acum multi ani al tatalui meu,de ce l-am luat eu?Ca sa mai zaca si el cu o cartela de Cosmote in el,ce e drept,p'asta il mai folosesc din cand in cand!





Alcatel 311,mai pe romaneste "cel mai mare jaf"-acum sta in cutie cu o cartela de Cosmote in el,il mai folosesc cand mi se mai strica cate un telefon.




Pe scurt,nu prea ma car cu 3 telefoane dupa mine,nici macar cu doua(numai cand am chef le iau)....de ce?Daca cineva vrea cu orice pret sa dea de mine,ma suna pana innebuneste,plus ca toata lumea imi stie numarul de Vodafone si il cunoaste pe micutul 3220 care...a suferit foarte mult la viata lui!
Leapsa cu telefonul catre toata lumea...cine vrea si n-are ce face,sa-si prezinte telefoanele...e fun!! :P:P:P:P

The worst day ever!!

I'm just a kid and life is a nightmare....cel putin cam asta a fost azi pentru mine...doar azi,26 august!

Da,e 26 august si eu sunt in fata calculatorului.Este 26 august si eu sunt in Bucuresti,acasa.Va mai amintiti de ziua aceasta,nu?Daca nu,va reimprospatez memoria....ziua de azi era ziua perfecta,ziua in care trebuia sa fiu non-stop legata de fraza ce mi-a bantuit capul o luna si ceva de zile: "mare,plaja,VITA" :((:((.De ce nu am plecat?Well,sa incep cu inceputul,cum e normal:
-cu o zi in urma de marele eveniment,am tot mintit pe acasa si cu greu am reusit sa o conving pe mama ca e ziua nu stiu cui si e mare petrecere,mare.In aceeasi seara,Zmonky mi-a dat o veste bomba spunandu-mi ca numai are nici o sansa sa mearga indiferent de eforturile ei sau ale mele de a o convinge pe "minunata" ei mama sa o mai lase sa respire(in stilul nostru),bare-mi asa putin.M-am calmat si am zis ca totul o sa iasa bine,avand in vedere ca Bogdana si prietenul ei erau dispusi sa mearga.M-am culcat cu acelasi gand in minte "Maineee....mare,plaja,VITA"
-ziua "perfecta" a inceput cu trezitul la 6 dimineata,facutul bagajului pe intuneric si mintitul cum ca ma duc sa impat pliante.Eram in extaz cu toate ca era 7 dimineata,tramvaiul 32 era plin de muncitori,tarani si hoti de portofele si nici nu gasisem Red Bull la magazin.Am mers ranjind in tramvai pana la a 3-a sau a 4-a statie cand imi suna telefonul......nici un fel de disperare,era Bogdana care probabil vroia sa ma intrebe daca m-am trezit.......si acum,urmeaza partea aia:...Bogdana nu m-a intrebat daca m-am trezit,mi-a zis ca numai poate ajunge la mare pentru ca maica-sa a intors-o din drum in acea dimineata.......SOC!.....SOC IN CONTINUARE!!....SOCUL CONTINUA!!
Am incercat sa mai pun ceva cu ea la cale sa o lase,dar nici gand...si uite asa m-am trezit la 7:20 dimineata stand pe o banca in parc si numarand floricelele,gandindu-ma la cat de pierduta sunt si la cat noroc pot sa am cateodata asa pot sa am si ghinion cu carul.
Mi-am luat Red Bull,m-am urcat in tramvai,am stat pe un scaun si m-am apucat de bocit in tacere 8 statii.Am ajuns la capat.....la capatul tramvaiului dar si la capatul puterilor.
Pe la 9 m-am vazut cu my boyfriend si am tot incercat sa planuim ceva.De la 11 pana pe la 14 si ceva am stat pe la Poe si i-am povestit si ei minunata mea aventura,pana cand my boyfriend s-a intors sa-mi spuna ca nu a rezolvat nimic si nu are cum sa vina cu mine,asa pe nepusa masa.In acele momente ma gandeam,ca era mai bine sa ma fi urcat singura in tren si sa fi ajuns la Costinesti.....ma descurcam eu cumva....cred.
Am revenit acasa pe la 3 si am mai pierdut vremea pe'afara ca sa ma mai calmez pana cand m-a sunat Alina(my boss de la pliante) si m-a trimis cu Poe la Pta.Romana sa impartim pliante(pe bune de data asta) de la Diverta(am avut si tricouri......groaznic)
In concluzie:
-cu minciunile sa spun ca am mai scos-o la capat si poate urmatoarea escapada(CARE SPER SA IASA BINE) o sa fie chill.
-am analizat situatia in amanunt si Bogdana a trecut prin clipe si mai nasoale decat mine,asadar nu am atatea drepturi ca ea,sa ma plang.
-mi-am dat seama ce bine e cand pleci undeva,in gasca...de ce?Pentru ca probabilitatea ca shit-uri din astea sa se intample e foarte mica.
-sufar in continuare atat pentru Vita,dar mai ales pentru marea pe care inca nu am vazut-o anul acesta(mama....imi fac bagajul si ma duc in decembrie la mare,da' MA DUC!)
-incep sa ma agat pe zi ce trece mai mult de zicala "lucrurile se intampla cu un rost".....si poate e adevarata....
-numai plang,am sa zambesc si am sa ma gandesc tot timpul la "se putea si mai rau"
Nu o sa mai fie mare(cu Vita),dar VdV o sa fie la greu...si totul se recupereaza!!

Pauza pentru....Bucharest City Challenge!

Sambata am avut o buna meritata pauza de la impartit pliante si pentru ca nu pot sta locului in casa unde e racoare si e bine,am plecat de nebuna sa vad cursele de masini.Da,faceti cunostinta cu cealalta latura a mea,adica partea din mine pasionata de fotbal si de masini de curse.Anul trecut am ratat cursele din motive necunoscute si de aceea m-am gandit ca oricat de obosita as fi dupa atatea zile de impartit hartii,masinile merita efortul meu.
Am dormit pana la 12,am pierdut timpul degeaba pana la 4 si am plecat spre centrul Bucurestiului,mai precis in jurul Casei Poporului,ca sa gasesc un loc bun de unde puteam sa vad si sa aud masinutele.
Am mers alaturi de my boyfriend si am inconjurat de mii de ori terenul unde se intreceau masinile.Pentru ca nu ne-am riscat sa ne luam la bataie sau sa fugim de "animalele" de la BGS care se uitau cam suspect la noi,am preferat sa ne cocotam pe niste trepte in fata unui hotel....si,am hotarat bine,pentru ca am fost la cativa metrii de masinile care practic zburau pe sosea.
Poate ca va intrebati de ce mi-am folosit singura mea zi libera ca sa stau in picioare si sa vad niste masini care se intrec pe pista......pai,e foarte simplu..mai mult sunt innebunita dupa zgomotul asurzitor pe care il fac masinile decat dupa intrecea in sine...si acest fenomen este de neexplicat si pentru mine.
Asadar,am stat o ora si ceva in picioare,cocotata pe o scara ca sa vad si mai ales sa aud(ce sa fac daca de la mine de acasa nu se aud...) mii de autoturisme tunate si perfectionate pentru Bucharest City Challenge(as sta acolo ore intregi).....si pentru cei care se tot plang de aceasta competitie,am sa le dau un sfat: MUTATI-VA CA SI ASA NIMIC NU VA CONVINE IN TARA ASTA!!
Gata,la anu' imi iau masina si rup toate gardurile de acolo....bare-mi particip si simt adrenalina!! :)):))

Campionatul FIA GT-cursa in toata splendoarea ei



Masina care m-a dat pe spate...Lamborghini Gallardo



Aston Martin DBRS 9...alta preferata de-a mea

Nu's moarta....am doar un job!

Daca o sa va intrebati de ce nu o sa apar atat de des zilele astea pe blog si pe mess..nu este din cauza faptului ca am plecat fara sa imi iau la revedere sau ca am murit(Doamne Fereste!)...motivul este simplu:am un job.....wow,mare job.....impart pliante pe la intersectii pana pe 26 august cand o sa plec in sfarsit la mare,la Vita,la Costinesti...("mare,plaja,Vita"-asta imi tot repet de 2 luni).De ce ma omor singura impartind zilnic alaturi de prieteni(depinde de zi) 2800 de pliante?Well,ca sa am bani sa fug mai usor de acasa si sa ma bucur de concert si de mare,linistita.
In conclzuie,sunt plecata de dimineata de la 8 pana seara pe la 9 si stau prin alta intersectie in fiecare zi impartind deocamdata pliante de la Altex despre GPS-uri(pe cine draq intereseaza GPS-urile?....PE NIMENI VA ZIC YO).....daca am sa mor o sa fie numai din cauza faptului ca pliantele au venit peste mine in vis si m-au sufocat,dar am sa supravietuiesc...pentru mare,pentru concert,pentru Vita!!
Ne auzim saptamana viitoare cand o sa am ziua de luni libera.....YES!!....Pana atunci,urati-mi succes si sa ma tina picioarele! :P:P:P

Pe la megastar dai de....afoni si nebuni!!

Da,dupa cum a-ti observat unii dintre voi,m-am intors de la munte....deocamdata fara poze,insa promit ca am sa le postez curand.
M-am intors joi seara si m-am bucurat ca mi-am revazut casa si am revenit la vechile mele obiceiuri.Nu am stat mult sa ma odihnesc si am plecat vineri dimineata la preselectii la Megastar,doar din curiozitate,nici de cum sa ma duc sa ma dau acolo in spectacol (imi place sa cant numai in intimitatea baii mele :P:P:P....cateodata nici acolo ca ma aude motanul si imi e mila de el).Am convins-o pe Mada sa vina cu mine si de la 11 si ceva pana pe la 3 cand a aparut Zmonky ne-am invartit pe acolo de am innebunit(nu va mai zic ca banii mei din portofel parca au zburat).Ne-am dat seama imediat cati afoni erau pe langa noi.....dar pe la 5 si ceva am dat de o doamna cam suspecta....

Sa va povestesc de tanti Dana,care are 40 si ceva de ani,probabil, si e scapata de la spitalul 9 (nu am informatie sigura dar 80% de acolo a scapat).Nu o cunoasteti?Lasa ca va cunaoste ea pe voi..daca nu din cluburile care nu au existat niciodata unde cantai la chitara chiar daca nu stiai sa canti,poate ca i-ai fost elev pe vremea cand era ea profesoara de lalait.....pardon,cantat.Vreti pile in televiziuune?Vorbiti cu tanti Dana ca a prezentat Mamaia 2002(da' nimeni nu a vazut-o niciodata),e foarte buna prietena cu Iantu,a avut grija de Loredana Groza cand era mica..si sa nu va mai zic de Botezatu care a vrut sa o cucereasca de mii de ori dar ea nu s-a lasat asa usor..vai,ce ghinion.Bineinteles ca pe Zmonky o cunoaste din nu stiu ce videoclip in care ea nu a aparut niciodata in viata ei,iar pe mine?Pe mine m-a vazut cu frati-miu invizibil pe strada.Pe cine mai cunoaste?Cum adica?.....pe toata lumea si toata lumea e la picioarele ei..si yo am fost la picioarele ei....DA' DE RAS!!

Vineri am descoperit multa lume afona si o nebuna....Mada saraca era traumatizata de faptul ca a stat acolo cu mine atatea ore dar m-a iertat,iar Zmonky era happy ca l-a vazut pe Andrei.Azi,am stat mai mult langa nebuna ca afoni nu prea mai erau asa multi,iar maine iara ma arunc pe jos de ras cand tanti Dana o sa-mi povesteasca ca o cunaoste pe mama din Suburbia cand canta la chitara electrica si pe cei 15 frati ai mei care i-au fost elevi...si poate iarasi o sa mai alerge dupa Andreea Raicu pe strada sa ii aminteasca cat de bune prietene erau ele,numai ca Raicu are amnezie si a uitat de ea..sa nu va mai zic de Iantu care o adora in facultate si cu care tine mortis sa vorbeasca ca s-o dea astia la Prima in direct(sigur o vedeti la momente haioase,pentru ca e un specimen aparte).
In concluzie,m-am intors in Bucuresti cu un scop,sa ma duc la preselectii la megastar sa mor de ras....maaa da imi place,daca nu aveti ce face sa va duceti sa stati pe acolo prin jur ca muriti de ras...va zic din start...daca nu e tanti Dana sunt altii.....ca multi afoni si nebuni trimite D-zeu la Megastar....bare-mi sa ne pazeasca pe noi(cei in aparenta normali)de ei! Iat-o pe mega vedeta tanti Dana....:)):))...vedeti tanti?...va fac si publicitate pe gratis ar trebuii sa ma platiti,daca nu dv,trimiteti-l pe Botezatu sau pe Iantu,pe cine vreti,nu ma supar..da' sa ma plateasca in euro :D:D
...aaaa....imi cer scuze alora de la megastar ca de pe site-ul lor am luat poza,dar ca sa arat lumii intregi.."vedeta" =)) =))

Nevoia si interesul...

Hay-huy prin marele Bucuresti...cam asta ar fi trebuit sa fie titlul acestui ultim post de-al meu.De ce?Pentru ca asta am facut in fiecare zi din aceasta saptamana,am mers aiurea prin Bucuresti in cautare de diferite chestii..mai bine zis,acel gen de cumparaturi de care are nevoie fiecare om inainte de a pleca undeva.
Cum ma cunoasteti cat de cat,din tot ceea ce povestesc pe aici...era normal ca intr-una din zile sa mi se inatmple ceva si sa raman in soc(nororc ca stateam jos si nu am avut ocazia sa cad din picioare,sa ma impiedic sau sa dea o masina peste mine).
Nevoia si interesul omului fata de ceva anume este foarte mare si nu am crezut ca voi avea si eu parte de asa ceva pana cand o veche si buna prietena de-a mea care m-a lasat cam in urma din cauza faptului ca eu am evoluat si ea a luat-o pe un drum paralel,mi-a dat un telefon neasteptat,dar nu ca sa vada cum o mai duc si daca am murit sau nu,ci ca sa ma intrebe daca am bilet la nu stiu ce concert,pentru ca ea nu avea cu cine sa mearga si s-a gandit ca andreea,cea pe care o barfea de zor pe la altii,i-ar face favoarea si ar da fuga la magazin sa isi ia bilet ca sa mearga cu ea.
10 minute soc.....De ce?Pentru ca asa cum am mai spus,aceasta persoana fusese una dintre cele mai bune prietene de-ale mele in trecut, si dupa ce a trecut de bariera "Barfeste-o pe Andreea",acum a ajuns la stadiul in care nevoia de mine si interesul au facut-o sa-mi dea telefon....un stadiu pe care eu il urasc si de care tot timpul ma lovesc,fie ca vreau fie ca nu.
De cand mi s-a intamplat acest lucru,am ramas pe ganduri si am realizat ca nevoia si interesul se impaca foarte bine si ca omul stie sa le foloseasca si mai bine.
Poate ca am avut si eu nevoie de oameni,poate ca am facut anumite lucruri din interes,insa niciodata nu m-am mai intors la o persoana pe care o dadusem uitarii....Oare atunci cand ai disperata nevoie de ajutor nu te mai gandesti la orgoliul tau?Nu te mai gandesti la tine si la personalitatea ta?...acum,.....totusi,cat de disperata poate fi o persoana incat sa ceara ajutorul cuiva pe care nu-l prea inghite?
Bun,acum mi-am dat seama ca am ramas in urma cu informatiile si ca lucruri de acest gen se intampla la tot pasul.....si avand in vedere faptul ca eu nu am ajuns niciodata la stadiul de nevoie si interes din disperare,o sa ii pun la colt in continuare pe cei care procedeaza asa....
....si cu asta va las sa va ganditi,pentru urmatoarele 2 saptamani,de cate ori a-ti actionat ca aceasta "prietena a mea" si ce inseamna intr-advear nevoia,interesul si toata disperarea asta?Pentru ca eu,ma tot uit in jurul meu si incep sa ma conving cat de cat........

Bye,bye my friends si revin cu poze de la munte!!