Atentie!...stai departe!

 Pentru publicarea informatiilor de pe "deealoca.blogspot.com" pe alte site-uri, trebuie precizate sursa şi linkul spre aceasta. Imaginile pot fi preluate doar cu acordul autorului.

marți, 30 septembrie 2008

So what!

Pentru ca de cateva zile ascult 24 din 24 de ore pink-so what....m-am gandit sa va impartasesc si voua ,aceasta noua obsesie a mea pentru aceasta piesa.
De ce imi place?De ce o ador?Pentru ca e plina de energie,pentru ca ma face sa topai si sa fredonez in orice moment,oriunde as fi...pentru ca imi ofera o stare de libertate de care am nevoie in permanenta....pentru ca e Pink,tipa sarita de pe fix!

Tot de cateva zile am renuntat la a mai trage linii pe care ar trebuii sa merg in viata si am inceput sa ma las purtata de ploaie,de vant,de soare.Daca e bine?Da,e mai bine decat inainte...in sfarsit actionez dupa starea de spirit si nu dupa cap! :P:P:P...poate o sa va deranjeze,poate ca nu...so what!?


sâmbătă, 27 septembrie 2008

Open club "El grande comandante"!


Pe 26 septembrie a avut loc deschiderea clubului "El grande comandante".De ce am fost si eu pe acolo?Logic,normal si firesc,a fost concert Vita de Vie :X:X.
Dupa ce joi nu am binevoit sa merg la scoala pentru ca m-am vazut cu Andreea(mi-a trecut depresia si a fost extra-mega-superb),vineri nu aveam nici atat,chef sa stau 7 ore inchisa intre 4 pereti si apoi sa ma car pana la concert,asa ca am facut ce stiu eu mai bine si cam ce am practicat toata saptamana:am chiulit.
In jur de 6 si ceva,alaturi de Zmonky,m-am intalnit cu Bogdana(si ea trecuse prin multe in acea zi) in fata clubului si am binevoit sa intram inauntru sa investigam.Totul era un dezastru,clubul inca era in constructie,barmanii se tot fataiau si ne tot dadeau afara..asa ca am iesit si am stat cateva minute pe o banca.
Dupa ce s-a mai plimbat si Pupe pe acolo,am intrat si noi dupa el,am coborat la primul subsol si am inceput sa facem poze.Am vorbit cu Sorin,m-am intalnit si am vorbit cu Alex(fan Cezar) si cand am coborat la subsolul 2 sa stam la probele de sunet care aveau loc intr-un alt complet dezastru,am fost date afara din nou(am o atractie pentru locurile de unde sunt data afara cu brutalitate).
Am asteptat cuminti la subsolul 1(da,clubul are 2 subsoluri) pana cand a venit Miruna.Am baut,am mai ras iar apoi ne-am carat jos sa prindem loc in primul rand(normal).
Trupa din deschidere se evaporase,asa ca Vita a inceput sa cante in jur de 9 si ceva,ceea ce a fost ideal,pentru ca am ajuns si eu la o ora convenabila acasa.
Lume multa,lume cunoscuta si mai multa,bodyguarzi mari si enervanti ca la fiecare concert,probleme cu microfoanele si bass-ul aproape ca de obicei,insa ce a fost in plus de data asta?....lipsa scenei..si uite asa atat noi cat si Vita eram in sfrasit la "acelasi etaj"(va dati seama cat de aproape am stat de,Despot? :X...sa numai mentionez de stativ :)) ).


Cu tot cu pauza de cateva minute din lipsa bass-ului,concertul a fost bestial.Am avut si camera sa filmez,sa fac poze,nebunii beti din spatele meu au inceput un pogo la care m-am alaturat pana a venit namila aia de om sa se ia de noi,iar conversatia dintre trupa si public a fost cea mai fantastica de pana acum.
La final,complet hipnotizata,dupa ce m-am tarat pe jos sa "fur" un playlist,m-am dus cu Bogdana sa ii semneze Despot ghiozdanul,iar eu cu Zmonky sa facem alta poza cu EL,dar de data asta aveam si tricourile cu VdV pe care ni le-am procurat acum 2 saptamani:
EU:-putem sa facem poza?
Despot:-Da' numai avem?
EU:-ba da...da' noi facem album!

Dupa poza:

Despot:-da' pot sa va fac si eu o poza cu telefonul meu de cacat?
Noi: SOC,SOC,SOC...-daaa,sigur!
Despot:-nu se vede nimic,dar stiu ca sunteti voi!

Dupa asemenea conversatie si dupa alte poze cu Cezar si Andrei(eu am fost fotograful pentru ca numai eram in stare de nimic)....am urcat sus si am iesit afara!
Am plecat spre casa,cu Zmonky si Adina,iar Bogdana cu Miki(care a aparut pana la urma) au plecat de acolo cu un taxi foarte asigurat de..mine..bine,mai mult de mama.
Pe la 12 si ceva am ajuns acasa,mi-am lipit playlistul pe perete si afisul care anunta conncertul,pe care mi l-a procurat Zmonky de nu stiu unde,iar apoi mi-am descarcat pozele geniale de acolo.
Am adormit cu minunata conversatie in cap,cu amintirea pogo-ului si cu numaratul zilelor pana pe 4 octombrie.....cateodata ma gandesc cat de monotona ar fi fost viata mea fara VdV(aoleo,groaznic!!).

miercuri, 24 septembrie 2008

2 Lepse..ca nu am mai facut de mult!

Dalia,mi-a trimis leapsa...din nou :P:P:P...cu toate ca nu iau toate lepsele ei...imi e atat de lene sa scriu cateodata(iarta-ma)...asta m-a lasat masca!
Hai sa enumar si eu cele 5 vedete cu care m-as culca...top 5,pardon!

1.Este evident...cea mai ascunsa dorinta a mea...va dati seama imediat.Pe cine iubesc eu cel mai mult?...hmmm..greu :)):))

2.Brendan Fraser

3.Shia Labeouf

4.Hugh Jackman

5.Keanu Reeves

Da,da..sunt modesta :)):)


A doua leapsa,care este foarte draguta de altfel,are legatura cu 5 cuvinte care te reprezinta cel mai bine.In cazul meu:

1.Nebuna

2.ras isteric

3.calatorii

4.concerte

5.vorbarie multa

Cam pe'aici ma regasesc eu!!

Dau leapsa mai departe la: Poe,Sunetul mai tare,bogdana,zmonky si cine mai vrea sa ia!

luni, 22 septembrie 2008

Undeva,vis-a-vis...de mine...

De ce ma aflu aici?De ce ma sufoc?De ce nu pot sa gandesc?De ce mai traiesc asa?
A sunat...si nu,nu e 6 dimineata,doar mi se pare.....nu ma uit in jur,nu ma uit nici macar, sa vad cine respira in sufletul meu.Nu,nu este iubitul meu,de acest lucru sunt sigura.Nu,nu e mama,numai am 5 ani sa dorm cu ea in pat.
Nu vreau sa ma uit pe jos,nu vreau sa vad mii de haine aruncate,sticle de vin sparte sau pachete de tigari goale.
Ma ridic din pat si simt cum cineva sau ceva ma trage inapoi.Nu ma intorc.Imi e frica sa ma uit.Nu vreau sa stiu,sa aud,sa simt.Vreau sa plec.
Orele au trecut,de-asta sunt sigura.Nu ma ridic de pe podeaua din baie pentru ca stiu ca un necunoscut este in casa mea.Un necunoscut cu care,probabil m-am imbatat,am dansat si m-am culcat(LA MINE IN CASA) cu o seara in urma.
Printre crapaturile usii vad cum secundarul ceasului se misca....foartee incet.
9:30-am deschis ochii si inca sunt pe podeaua baii mele,simt o briza usoara...a venit toamna...Aud o bubuitura puternica si imi dau seama ca necunoscutul a plecat de la mine din casa.
Ultima sticla de bere e goala....acum,este aruncata pe jos alaturi de alte sticle pe care probabil le-am baut in noaptea respectiva.
Nu aud telefonul,nu vreau sa-l aud,nu vreau sa-l caut......dintr-o data aud o voce „Nu ma intereseaza ce faci,unde esti sau in patul cui esti..ai 15 minute sa ajungi la birou!”
Da,este scorpia care imi face viata un si mai mare calvar decat este.
Nu ma ridic din pat cu toate ca as vrea....cearceafurile inca imi miros a „noapte nebuna”.
12:13-calc pe chistoace de tigari,nu le strang.Sunt imbracata dar inca zac pe fotoliu si imi fumez ultima tigara.Nu mai am scrumiera si nici vin.
Nu,nu am 17 ani sa fiu o adolescenta batuta in cap,nici 40 sa fiu o femeie ciudata si plina de probleme sentimentale.De fapt,in ultima vreme nici numai stiu ce varsta am.....sunt vis-a-vis de 24 si departe de 35.

Clasificare?Ce darcu’ e aia?Arunc cu toate si de undeva,din fundul biroului se aud tipete.Imi iau ochelarii de soare si am plecat.
14:02-Un tip ma ia de mana pe strada,imi spune ca ma cunoaste.Sunt mahmura,fara chef de nimic si plina de nervi „Serios?Probabil ai trecut prin patul meu intr-o zi!”.Traversez strada.

Nu conteaza ora,nu pot sa realizez cat este ceasul.Aud din nou zgomote si voci....o voce se aude chiar din spatele meu „te rog raspunde la telefon,imi fac griji pentru tine...ai ajuns aseara acasa?Raspunde!!”

Am strans totul de pe jos si acum fac mizerie.....iar.In casa nu bate soarele,dar am inceput sa vad lumea numai prin intermediul ochelariilor de soare pe care mi s-au dus toti banii de luna trecuta.

Cineva intra la mine in casa ca in camera de hotel.Se apropie de mine si ma saruta pe gat.Ma intorc,il vad.E cel mai libidinos tip dintre toti pe care i-am cunoscut.Ies pe usa.Da,a ramas la mine in casa....nu ma intereseaza.

22:09-Intr-o statie de autobuz.Un cersetor e in dreapta mea si probabil se simte in largul sau alaturi de mine.
Atunci am realizat,de ce mai traiesc asa....pentru ca vreau,pentru ca nu ma straduiesc sa schimb nimic,pentru ca sunt singura.
S-a dus tigara si cutia de bere.....plec.Nu stiu unde...probabil in acelasi pat unde un alt dezastru ma asteapta.

A doua zi nenorocita:
8:02-Ma dezlipesc de un EL.
-Tu,chiar ai o viata....
-Nu,am reguli simple de distrugere a vietii......sterge-o din casa mea!!

(c) Andreea

vineri, 19 septembrie 2008

Povestea din spate...

Ascunsa unde nimeni nu poate gasii.Respirand printr-o crapatura de 2/2 si rugandu-ma ca aceasta zi sa se sfarseasca cu un razboi sau cu o apocalipsa.

Clanta usii este bruscata...si de-aici incepe povestea...din spate...din spatele usii mele....Ma crispez si ma blochez in baie,unde ma ghemuiesc in cada,lasand apa cea rece sa ma inghete....sa-mi inghete atat corpul cat si sufletul.

Clanta inceteaza sa mai faca zgomot,insa in spatele celor 4 pereti care ma protejeaza zi de zi,aud tipete,lovituri si cuvinte care ma fac sa ma scufund intr-o mare de temeri.

Deschid usa si fug.Sunt ghemuita dedesubtul scarilor si numai am puetere sa vorbesc,sa plang,sa respir.

Simt doar peretele rece din spatele meu si vad haine aruncate,rupte,patate de sange si tipete care se axeaza pe un singur cuvant:NU.

O mana ma trage de picior si ma scoate afara din ascunzatoarea mea.Nu era numai unu,erau mai multi.Sunt traumatizata si numai am curaj sa ma lupt cu el.Bluza imi este desfacuta cu un cutit.....dar cutitul ajunge in mana mea si fara sa vreau ajunge in gatul lui.Sunt o criminala.

Pret de cateva minute toti cei din jurul meu raman socati si se opresc din actul scarbos pe care il incepusera.

In spatele meu simt o prezenta care ma urmareste.Nu ma uit inapoi,nu ajut pe nimeni...fug.

Ajung nicaieri si ma urasc.Nu plang.

Tot ceea ce s-a petrecut intr-o cladire unde toata lumea se cunostea cu toata lumea,nu ma mai intereseaza.

Sunt o fiinta muritoare.Sunt o persoana care nu este in stare sa moara pentru cei pe care ii iubeste.Sunt o criminala.Sunt o fugara si in spatele meu sunt.....tot eu.

Ma privesc la persoana a 3-a in timp ce merg....nicaieri.Cea din fata mea este o persoana patata de frica.

Un politist se apropie de mine,ma vede disperata si fara vlaga.

Cunosc acea privire libidinoasa.Acea privire care ma face sa omor.Ma zmucesc din mana lui si o iau la fuga.

Da,sunt plina de frica,de ura.Inca simt cutitul in mana mea si mi-as dorii sa pot omora in continuare.

Se intampla apropae in fiecare zi,cu toate ca peretii galbeni ai cladirii nu sugereaza aceste fapte...insa,in spatele lor....traiesti un cosmar!



(c) Andreea

miercuri, 17 septembrie 2008

La draq cu blogul meu!

Nu ma intelegeti gresit,imi iubesc blogul,chiar foarte mult....de ce?Pentru ca aici este locul in care imi astern pe hartie(intr-un fel sau altul) toate gandurile mele si tot ceea ce traiesc zi de zi.
Poate va intrebati,atunci,de ce am postat acest articol cu acest titlu.Am sa va explic pentru ca lucrurile sunt foarte simple si foarte clare pentru mine..acum.
Cu cateva luni in urma am aflat ca am trait intr-o mare minciuna 7 ani din viata mea,alaturi de niste persoane pe care acum......hmmm....nu,nu le urasc,nu ar fi asta cuvantul potrivit...pur si simplu,le dispretuiesc si totodata imi este si mila de ele.
Copilaria mea a fost ca in povesti(se poate spune),insa acum imi pare extrem de rau ca am trait tot ce am trait si mai ales cu anumiti oameni plini de bani,mincinosi,plini de fitze,care nu stiu semnificatia verbului "a traii".
Ce inseamna sa nu ai o viata?Am descoperit de curand acest lucru.Inseamna sa nu ai ce face,sa deschizi discutii absurde despre altii numai din dorinata de a-i barfii si de a descoperii cat mai multe lucruri necurate despre ei ca sa ii dai de gol si sa pari tu "un ingeras".
Da,cam asta am patit eu cu persoanele cu care am trait,practic,7 ani din viata mea.M-am vazut dintr-o data pusa la colt,barfita si data la o parte.Am aflat cum blogul meu iubit este cea mai importanta sursa de informare despre viata mea in scopuri de barfa.Nu,nu ma deranjeaza,nu este asta problema,i don't give a fuck despre ce cred aceste persoane care nu stiu sa respire,sa traiasca....singurul lucru care ma intriga este faptul ca se autoinvita in viata mea,vor sa raspandeasca zvonuri mai...neoficiale,despre mine ca sa ma faca praf....ca sa ma "salveze" cum spun ei.
Dragii mei idioti care mai intrati pe blogul meu ca sa raspanditi zvonuri despre viata mea,doar doar de or ajunge la parintii mei sa ma omoare,va dau un sfat: nu cred ca va pasa daca beau 10 sticle de whisky in fiecare seara,daca termin cartusul de tigari pe zi sau daca fug pana in China dupa Vita de Vie,cred ca va pasa numai de imaginea voastra,numai de persoana voastra,ca sa iesiti in evidenta si sa pareti niste sfinti.....asa ca mai bine duceti-va dracu' tare de tot si cumparati-va o viata adevarata daca tot aveti atatia bani.....sau mai bine,invatati sa traiti si sa ii lasati pe altii mai prosti(asa ca mine in opinia voastra) sa faca ce vor ei,nu trebuie sa ii "salvati"....
Nu am nevoie de ajutorul vostru,nu am nevoie de voi,mie imi place de mine asa cum sunt si vad ca si altora le place.Am evoluat,am inteles mult mai multe lucruri si ma duce capu' sa ma descurc si singura in orice situatie,oricate piedici mi-ati pune voi,lasilor.
In concluzie,imi pare rau ca v-am cunoscut,imi pare rau ca am fost atat de naiva si am avut incredere in voi(de'...varsta a fost de vina,aveam doar 9 sau 10 ani) si imi pare rau ca sunteti la fel de idioti,barfitori,prosti,dobitoci..etc,etc,etc
Imi pare bine ca m-am descarcat si ca am spus tot ceea ce cred despre voi(finally......) si v-as ruga daca ma vedeti pe strada sa nu ma salutati,am sa fac acelasi lucru...doar uitati ca am existat!
Sper ca o sa va simtiti cand o sa cititi acest post...daca nu,nici o problema..data viitoare dau si nume sa va fie mai bine!

P.S: Unii stiu despre ce e vorba,altii nu...in orice caz....acest post reprezinta explozia sufletului meu care numai suporta atata ipocrizie!

duminică, 14 septembrie 2008

Don't forget this holiday!

Imi repet de cateva zile aceasta fraza "Andreea,don't forget this holiday!".....de ce?Poate ca nu a fost cea mai reusita vacanta dintre toate,poate nu am avut suficienti bani sau suficient noroc sa ma duc peste tot unde as fi vrut,insa am facut o gramada de lucruri noi,m-am aventurat in cele mai minunate locuri si m-am mai redescoperit putin cate putin.
Vacanta mea nu a inceput din iunie,a inceput din mai cand am fugit pentru prima oara de acasa la Deva alaturi de my boyfriend.Am trecut prin multe,insa ne-am reintors intregi acasa.
In iunie am vizitat Targoviste si mi-a placut la nebunie,m-am indragostit de orasul acesta.
La inceputul lunii iulie am ajuns cu greu la Pitesti iar urmatoarea zi am plecat in graba la Timisoara ca mai apoi sa ajung in Bocsa unde dainuiesc rudele mele.
La sfarsitul lunii am fost la Metallica,unde am fost plouata,am inghetat de firg,dar m-am si distrat pe cinste!
In august,mi-am strans catrafusele si am plecat cu Poe la Olanesti.Ne-am certat,ne-am batut,am ras...iar la final am ajuns happy acasa.
M-am apucat de impartit pliante si am mai cunoscut cate ceva din Bucuresti,iar dupa tentativa esuata de a pleca la mare,la Costinesti,la Vita,mi-am strans iarasi bagajelul si am plecat in septembrie la Buzau,unde am cunoscut lume minunata si unde am aflat si cea mai trista veste din ultimele luni.
Ce credeti.....am terminat?Normal ca nu,doar sunt Andreea,spune-mi ca plec si dusa sunt.
Pe 12 septembrie am plecat in Vama.....yeeeeee....mare :X:X.Timp frumos nu prea a fost,insa am avut timp de o baie scurta,de dans la Stuf pe plaja alaturi de Mada(datorita ei am fost) si de gasca de fete tari din liceu,de plimbari si de distractie.
M-am intors cu o zi inainte de inceperea scolii,adica azi,14 septembrie si am ajuns la concluzia ca nu regret nimic din ce am facut,nu regert nici o escapada de acasa,nici o minciuna,nici o cearta sau bataie...pentru ca toate au avut rostul lor vacanta asta,toate m-au "invatat" cate ceva....si chiar daca nu am fost atat de norocoasa sa plec prin alte tari,am fost norocoasa ca am ramas in permanenta aproape de ceea ce iubesc cel mai mult pe lumea asta:prietenii mei si Vita de Vie :X:X
Acum,sunt convinsa ca nu am sa uit niciodata aceste luni minunate,am sa-mi amintesc mereu de tot ceea ce am facut...si da,mi-am dat seama ca sunt un om care se multumeste cu ce are,cu toate ca neg cu tot dinadinsul acest lucru.
Incep scoala multumita si cu mult chef de viata!!

marți, 9 septembrie 2008

Cand cineva pleaca....


...de ce liber?..in opinia mea,se potriveste foarte bine cu Andreea :X:X:X si de acum va devenii piesa care imi va amintii in permanenta de ea :X


Acum cateva zile am trait si eu sentimentul de tristete cand am aflat ca o persoana foarte draga mie,de care ma atasasem atat de tare in doar cateva luni,a plecat.
Din fericire nu a plecat departe,a ramas la cateva „statii” de mine,dar s-a sters dintr-un grup pe care eu il iubesc foarte mult.De ce?Ei bine,nu stiu de ce inca,si imi este teama sa si aflu,cu toate ca imaginile frumoase ce mi-au ramas in minte ma tot bantuie si striga dupa un raspuns.
Cu ceva timp in urma am cazut intr-o depresie din care nu mai imi puteam revenii.Fiind genul de persoana care tine totul in ea,mi-a fost mult mai greu sa ma manifest...sa urlu,sa plang,sa mor cu amintirile in suflet....insa,am reusit si aceasta performanta si am explodat in cel mai ciudat mod posibil,fara sa vreau,fara sa gandesc.
Cum s-au intamplat toate aceste lucruri?O data cu iubirea mea platonica,o data cu al 2-lea concert cand am vazut-o,o data cu blogul ei si cu fugitul meu de-acasa.Si asa,am descoperit cat ajutor poti primii de la cineva pe care de-abea il cunosti si ca pe acest Pamant exista si persoane speciale ca ea.
In acest mod,am realizat ce ia nastere in noi,oamenii,atunci cand suntem constienti ca cineva drag noua a plecat si ca exista posibilitatea sa il mai vedem peste multe zile,luni,ani.....nu se stie exact....Se naste un sentiment de regret pe care numai in acest mod il putem simtii cu adevarat,se naste o deceptie si simtim cum inima incepe sa ne bata din ce in ce mai tare si nu putem face nimic ca s-o oprim.
Nu am sa gandesc negativ si nu am sa ma axez pe ideea ca nu o sa-mi mai revad „persoana plecata”,insa multa vreme o sa am intiparit in minte faptul ca lucrurile s-au schimbat si ca nimic nu va mai fi ca inainte.Da,recunosc,schimbarea doare,mai ales atunci cand nu poti face nimic sa opresti acest lucru.
Numai vad pe nimeni in stanga sau in dreapta unei scene si chiar daca va aparea cineva,intr-un final....acel cineva nu va mai fi Andreea! :X:X:X

duminică, 7 septembrie 2008

2 in 1......Buzau+Bucuresti.....amestec de stari sufletesti!!

Am plecat,vineri 5 septembrie spre Buzau....in sfarsit..dupa faza cu marea era tot de ce aveam nevoie.M-am vazut cu Bogdana si am asteptat pe,peron cu nerabdare sa apara Cosmina cu care am tot comunicat pe mess dupa concertul din Pitesti.
Peronul full,vine personalul,vine Cosmina.....ne urcam in tren,ceea ce a fost bine....adica a fost bine ca am mai avut loc sa ne urcam.
Timp de 2 ore si ceva am stat in picioare pe culoarul Personalului care era plin de alte zeci de mii de persoane,iar mai apoi am gasit 3 locuri libere si am mai inchis ochii,fiind constiente ca nu prea o sa avem cand sa dormim.
Am avut mici pile in aceasta aventura..adica Poe care a vorbit cu un tip Dany din Buzau care mi-a comunicat ca voi fi asteptata la gara de o amica de-a lui, Andreea,innebunita dupa Despot.In tren lucrurile au luat alta intorsatura si am aflat ca vom fi asteptate de alta tipa,al carui nume nu il stiam pe moment,prietena cu aceasta Andree.Foarte ciudat.....dar foarte bine intr-un final.
Am ajuns pe la 4 si ceva in Buzau si ne-am intalnit cu persoana necunoscuta...adica,Raluca,o tipa foarte de treaba care ne-a dus pana la Serbarile Timisoreana si ne-a explicat si unde sa stam noaptea.
Ne-am asezat la masa,doar noi 4.A inceput Vita cu probele de sunet..ne-a facut Despot cu mana(mda,trebuie sa mentionez acest lucru de fiecare data ca sa ma simt bine..),iar dupa ceva timp,s-au strans o gramda de tipi foarte tari la masa noastra.


Am vorbit si am ras o groaza cu ei,imi pare extrem de bine ca am cunoscut o gasca atat de misto si am stabilit sa ne mai vedem.
La concert,atmosfera super tare....bine,este si normal ca la 8:30 am fugit printre blocuri sa vorbesc cu mama la telefon,sa o calmez ca sa nu ma mai deranjeze pe timpul celor 90 de minte de VITA......sau mai mult.
La sfarsit ne-am inghesuit sa luam autografe...parca nu puteam sa luam si in alta zi :)):)) iar eu cu Bogdana am facut cunostinta cu Alex-fan Cezar,un tip foarte foarte tare(numai de persoane tari am dat la Buzau...mai revin :)) ).....dar totodata care ne-a dat si o veste ce ne-a socat si ne-a facut sa ne inecam amarul intr-o sticla de apa minerala aproape toata noaptea "Andreea(impresara) numai e cu Vita!".....si uite asa mai aveam putin si incepeam sa plangem!
Am fost nevoite pentru prima oara sa refuzam oferta "duba rosie"...si am refuzat-o intr-un mod foarte brutal dar a trebuit.....gata,numai puteam sa abuzam atata de VdV.....da ce e asta?Ne-au adoptat ei?...eee..am vrea noi :)):)):))


Pe la 12 si ceva eram trista si fara vlaga intr-un pub din Buzau alaturi de Bogdana,Cosmina si un sfert din marea gasca.Lumea a inceput sa plece,insa noi pana la 5:30 trebuia sa stam...la draq cu trenurile astea.George,prietenul Ralucai,foarte dragut ne-a chemat sa stam la el acasa pana plecam si cam asta am si facut.Am dormit 2 ore si la 4 am tulit-o spre gara.
Cum e Buzaul?E un oras micut cu multe stradute intortocheate,in opinia mea,unde lumea e foarte de treaba(acum daca mai sunt si specimene....suntem in Romania, totusi),lucrurile nu sunt atat de scumpe si concertele iti inspira o stare de spirit pe care ai vrea sa o ai toata viata.
Ce se mai intampla in Buzau?Pai trenurile au intarzieri de 45 de minute,si de aceea eu si fetele am facut frigul in gara.
Intr-un final,dupa multe cutii de Red Bull,cu o satisfactie enorma dar si cu o tristete in suflet am ajuns,cu acceleratul la 8:30 in Bucuresti.
Cat timp Cosmina a ramas in gara ca sa ia persoanlul de Pitesti(as fi ramas cu ea dar ma omora mama),eu si Bogdana am mers incet,picand de somn pe strada catre casa.
Pe la 9 si ceva eram home,mi-am facut un dus,am ascuns toate dovezile posibile si am plecat la cumparaturi(nu mi-am dorit eu dar ii promisesm mamei).
Am ajuns acasa la 2 dupa-amiaza si am mai dormit 2 ore,dupa care la 6 si ceva am plecat spre Tineretului la concert....din nou.
Da,eram moarta de somn,nemancata dar cu o doza de red bull in sange impresionanta(ar trebuii sa ma angajez la ei).
Exceptand ciorile de pe acolo...totul a fost perfect,Despot a cantat la chitara fara 2 corzi,eu am dat din cap de acum trebuie sa mi-l tin cu mana sa nu-mi pice...iar la final a venit povestea cu autorizatia pe care trupa o depasise de mult...dar nu a mai contat si basul si cu toba mare a venit automat peste noi.
Am plecat pe fuga de la concert si am ajuns acasa in jur de 11 si ceva,Poe a intrat in mici belele..partial din cauza mea,dar sa speram ca totul va fi bine.
In concluzie(ca deja v-am plictisit),am dormit in 48 de ore vre-o 4 ore,m-am indragostit de Buzau,inca sunt in soc de faptul ca Andreea numai e cu trupa(GOOOOD :((:((:(( ) si pe zi ce trece imi dau seama ca nu sunt dependenta de energizante,de cofeina si alte tampenii....sunt dependenta de Vita de Vie,atat de muzica lor cat si de ei ca persoane.
LUV VdV cu fiecare particica din mine....:X:X..si imi place!

marți, 2 septembrie 2008

Daca....

...in timp am invatat sa cred,sa inteleg si sa sper in continuare....
Daca toate astea ar avea un rost poate ca as mai vrea sa stau de vorba cu cineva..
Daca nu m-as afla intr-o continuua cadere probabil ca m-as mai putea linistii cu ajutorul cuiva...
Daca te-ai obosii sa ma cauti,nu conteaza prin ce mijloace,poate m-as intoarce si te-as putea zarii
Daca s-ar oprii ploaia si soarele ar rasarii,nu mi-as mai uda viata,gandurile....
Daca toate astea ar avea un sfarsit,nu am mai rade,nu am mai suferii...nimic nu ar mai avea nici un rost
Daca ceata s-ar retrage si as putea vedea limpede in fata mea,as plange...
Daca timpul m-ar lovii si mi-ar deschide ochii...oare cum as proceda?
Daca as putea sa schimb trecutul,sa-mi croiesc drumul catre viitor si sa sterg prezentul...as fi mai fericita?
Daca fiecare intrebare,fiecare gand si fiecare problema ar avea un raspuns.....am mai putea numii tot acest circ...viata?


P.S: Nu dorm noptile,beau multe cafele si cutii de Red Bull,ma fatai prin Bucuresti fara directie si multe fraze imi bantuie capul!...HELL YEEEEEEAH!!