Ceva in schimb!

Avand in vedere faptul ca in fiecare zi si in fiecare minut doresc ceva in schimb de la totul din jurul meu,am spus astazi STOP,si m-am gandit,de ce?
Poate este normal ca fiecare dintre noi sa ne asteptam la ceva anume din partea unor persoane sau din partea unor situatii,insa aceasta normalitate a noastra,tot ce face este sa ne hraneasca orgoliul si sa ne faca mai mandrii de noi insine….ceea ce nu mi se pare tocmai bine.
Ce-am pierdut in aceasta viata si ce-am castigat,marturisim ca se datoreaza acelor lucruri pe care le-am asteptat in schimbul unei favori pe care am facut-o…insa,daca am schimba cate ceva din comportamentul nostru si am renunta la tot ceea ce ne hraneste orgoliul,nu am devenii mai fericiti?Am putea sa ne imaginam pentru cateva minute ca suntem asa cum suntem de-adevaratelea si totodata sa acceptam ca toti cei din jurul nostru sunt cine sunt si fac ceea ce fac.
Nu am putea sa ne trezim de dimineata,sa deschidem fereastra,sa respiram si sa simtim „pe bune” totul din jurul nostru fara sa judecam sau sa schimbam prin ganduri orice realitate?Ba da,am putea,si putem sa incepem din acest moment,doar daca ne propunem sincer.
Suntem cu totii oameni,visatori sau realisti…si cumva,paradoxal semanam unii cu altii….putem sa transmitem diferite emotii sau sentimente,avem capacitatea de a comunica intr-o maniera ciudata cateodata…asadar,putem sa ne schimbam in bine,sa prindem aripi si sa nu ne mai intoarcem niciodata la ceea ce am fost.Exista posibilitatea sa esuam,insa este probabil sa si castigam,tot ceea ce trebuie sa facem este sa tragem adanc aer in piept,sa ne relaxam si sa incercam….oricat de ciudat ar suna!
Daca ne dorim de fiecare data ceva in schimb,ne simtim mai fericiti cu aceasta idee implantata in cap?De ce este atat de important pentru noi sa fim rasplatiti?Nu putem doar sa facem lucrurile doar pentru ca asa simtim?Este posibil,insa orgoliul ne impiedica.
Am aflat ca nu este necesar sa-mi controlez „micul monstrulet”(orgoliul) si mi-am dat seama ca tot ceea ce trebuie sa fac este sa fiu mai atenta la toti si la toate din jurul meu….in asa fel dispar asteptarile,doar daca esti putin mai atent la sentimentele celorlalti si ai puterea sa le imbratisezi si sa le iubesti,oricum ar fi acelea.
Consider,ca aici gresim,am impresia ca de aceea totul ne iese pe dos(cateodata),pentru ca nu vrem sa eliberam sentimentul de iubire,in totalitate.Nu vrem sa lasam gandirea de-o parte si mai ales nu vrem sub nici o forma sa indepartam zidul din jurul nostru,de care se izbesc emotiile celor din jur….vrem doar sa actionam si sa primim ceva maret in schimb.
Cand suntem sanatosi,cand depasim orice obstacol oricat de mare ar fi acela,cand stim sa zambim,insa sa si plangem….ce mai asteptam?O judecata din partea unora pe care o aruncam la gunoi?Un trofeu care se umple de praf,in timp?Vorbe dulci si false?Parca in acest moment,rasplata nu mai este atat de stralucitoare….insa,atunci cand nu iti doresti absolut nimic,cand esti fericit pentru simplul fapt ca poti respira linistit,primesti in schimb ceea ce nu credeai ca vei avea niciodata…..si atunci,ai realiza ca din inntregul tau,tot ce ar trebuii sa dispara ar fi acel gand de: da-mi ceva in schimb!