Votati,votati si..iar votati!

Dupa ziua miraculoasa de sambata seara care m-a facut sa ajung pana in Pipera...insa,cu scopuri bine definite,ziua de azi m-a facut sa traversez o mare parte din Bucuresti cu scopul de a ma mai plimba si a mai scapa de acasa pentru o buna perioada de timp.
De cateva saptamani circul ilegal...adica fara bilet sau fara abonament si de aceea astazi am ales sa merg mai mult pe jos,ceea ce a fost complet...gresit!
Ajunsa la Pta.Unirii si strecurandu-ma printre masini am inceput sa fiu "atacata" de tineri cu geci groase care imparteau pliante pentru un anumit partid.Ok,inteleg ca sunt alegeri,ceea ce nu prea ma intereseaza si inteleg ca tinerii vor sa castige un ban(la naiba si eu am fost in situatia aceasta) insa de ce ma "ataca " pe mine?Nu am nevoie de nici un flyer cu nici un partid....AM 16 ANI,NU VOTEZ!
Dupa ce am calcat pe miile de hartii aruncate de taranul roman pe jos,am continuat sa merg linistita printre miile de persoane de pe bulevard,pana cand...stop!Din nou se apropie de mine un alt tanar cu o geaca,de alta culoare tin sa mentionez,care imi intinde un pliant si ma intreaba daca vreau sa semnez nu stiu ce.... si sunt nevoita sa ii raspund cu aceeasi replica: AM 16 ANI,NU VOTEZ!
In drum spre Universitate,incep sa vad si eu clar lucrurile...adica,mai bine zis,incep sa vad mai bine posterele,bannerele si afisele mazgalite sau rupte ale diferitilor candidati de la cele 3,4,5 sau cate partide or fi.Fiind cam rupta de lume in ultimul timp,cu aceasta ocazie,incep sa-mi dau seama de ce urasc eu atat de tare aceasta perioada a anului in care toata lumea iti spune "voteaza cu mine!" intr-un fel sau altul.Ei bine,pentru ca nu suport minciuna cu toate ca si eu sunt adepta ei....cateodata.Mi se pare scarbos si pur si simplu ma dezgusta acesti parlamentari sau ce-or fi ei care candideaza pentru nu stiu ce si promit marea cu sarea doar de dragul de a fi votati,iar cand ajung unde si-au propus,isi iau banii si pleaca in vacante de lux.Da,si eu mint nu am negat niciodata acest lucru,insa eu mint pentru chestii banale,nu mint in legatura cu viata mea si mai ales nu mint 2 mil. si ceva de oameni....si asta e si principalul motiv pentru care,ii multumesc Lui D-zeu ca AM 16 ANI SI NU VOTEZ!...dar nici in viitorul apropiat nu ma vad facand acest lucru!
In concluzie,orice varsta a-i avea,in aceste zile nu poti merge linistit pe strada pentru ca la orice intersectie sau pe orice bulevard ve-i da,intr-un fel sau altul,de urmatorul slogan "votati,votati si.. iar votati!"

Stop and stare!

Plimbandu-ma azi prin cartier,eu cu mine,mi-am adus brusc aminte de melodia celor de la One Republic,cea pe care o ascultam aproape non-stop cu mult inainte sa apara videoclipul pe posturi.
Stop and stare,adica opreste-te si holbeaza-te.....unul din cele mai bune sfaturi pe care le-am auzit vreodata dar si unul dintre sfaturile pe care am inceput sa-l si folosesc foarte tarziu.
Nu mi-am luat niciodata cateva minute libere in toata harababura mea de viata,sa ma holbez cu atentie in jurul meu,sa ii privesc cu atentie pe toti cei apropiati mie si sa-mi dau seama cum este fiecare cu adevarat.Poate mi-a fost frica,poate nu i-am acordat prea mult interes elementului "holbeaza-te" si poate eram mult prea concentrata pe elementul "arunca-te cu capul inainte si nu te mai uita inapoi".
Daca m-am oprit si m-am holbat suficient?Hmmmm...nu cred,de fapt,sunt sigura ca nu,stiu ca de-abia am inceput si am inceput foarte bine,pentru ca multe lucruri si-au dezvaluit adevarata identitate,multe persoane au aparut in fata mea exact asa cum sunt ele si am ramas.....foarte socata si foarte impresionata.
Nu m-am oprit niciodata pe strada sa privesc orasul in toata splendoarea lui(daca se poate zice asta..) pentru ca nu m-a interesat niciodata,l-am considerat tot timpul un oras infect,ingrozitor de care vroiam sa scap cat mai repede.Acum?Acum am nevoie de orasul infect si ingrozitor,am nevoie de tot ce inseamna Bucuresti si intr-un fel sau altul e bine ca mi-am dat seama si de acest lucru,e bine ca m-am holbat acum mai cu atentie.
Am impartit persoanele in grupuri,dupa anumite defecte sau calitati care mai de care mai ciudate,am ras in hohote,mi-a mai parut si rau....dar,acum cand am luat o pauza de la toate astea am realizat ca poate daca nu voi mai judeca lumea atat de aspru nu voi mai fi nici eu judecata in toate felurile posibile si imposibile.
Nu vreau sa par ipocrita si sa zic ca de acum incolo am sa fiu alta persoana pentru ca aceasta "piedica" pe care am intalnit-o dintr-un mare....ghinion, m-a schimbat,pentru ca stiu ca nu e asa.Stiu ca am sa fac in continuare aceleasi prostii fie ca vreau fie ca nu,insa de-acum incolo,stiu ca am sa-mi iau bare-mi 5 minute libere sa ma holbez mai cu atentie la tot ceea ce este in jurul meu.....de ce?Pentru ca este un "proces" care te face sa te simti mult mai bine (cel putin asta am simtit eu).

Inchisa intr-o "cutie"....

Imi amintesc de zilele in care ma uitam in vitrine si vedeam mii si mii de jucarii,aranjate si asezate frumos in cutiile lor.Imi amintesc de zilele in care ma plictiseam groaznic in diferite magazine si vroiam sa experimentez ceva nou in acest oras mare...si bineinteles imi amintesc de zilele in care mergeam la scoala si chiar daca mentionam in fiecare pauza ca m-am plictisit si vreau acasa,acum,din aceasta perspectiva din care privesc lucrurile,zilele acelea nu mi se pareau atat de rele si de plictisitoare.
De ce ma dau acum cu capul de pereti?Well,pentru ca pur si simplu nu am ce face in casa si nici macar nu am cu cine iesii afara.Da,recunosc,ies zilnic din casa chiar si pentru 5 minute,insa totul este extrem de monoton,extrem de stresant si incep sa simt zilele,orele,minutele chiar si secundele cum trec prin fata ochilor mei extrem de...incet.
EU.Ce se stie clar despre mine?Ca sunt plecata de dimineata pana seara in locuri in care nu ar trebuii sa fiu(cateodata) si ca nu ma pot impaca cu ideea de a sta intr-un loc mai mult de cateva ore(in zilele mele bune) pentru ca altfel ma plictisesc......rectific,ce se stia despre mine.
Daca tutunul este oarecum un dorg,ei bine,plictiseala e un drog in toata puterea cuvantului.Pur si simplu te innebuneste,te face sa devii o persoana irascibila care nu isi mai doreste nimic....si da cam asta am devenit eu in ultimele zile!
Mii de sfaturi,batai de cap si drumuri facute degeaba.Mii de ore si zile pierdute aiurea din simplul motiv ca....am avut ghinion.Mii de ganduri care (inca) imi mai trec prin minte,referitoare la tot ce s-a intamplat.Mii de intrebari fara raspunsuri......dar,un singur adevar,ma simt o "jucarie" inchisa intr-o "cutie"...poate ceva mai mare.