Iti mai aduci aminte....?

O intrebare buna,una din cele mai frecvent auzita si cel mai des spusa…de aici ar rezulta cat de mult ne place sa dezgropam trecutul,si sa rememoram iar si iar fiecare clipa placuta sau nu din vietile noastre.Este acesta un hobby sau doar ne sta in fire sa graim de fiecare data aceasta fraza?Totusi,lasand la o parte aceasta dilema de-a mea,esti capabil sa iti mai aduci aminte,de fiecare data,ce a fost frumos,insa mai ales ce a fost urat in viata ta?Poate acum vorbesc cu mine,sau cu tine,cel care ma asculti…
Iti mai aduci aminte un prim inceput sau un alt sfarsit?Iti mai aduci aminte acea gara,fiecare fugit de acasa,fiecare minciuna,o prima dezamagire sau cea mai mare bucurie?Daca da,inseamna ca ai invatat si ti-ai schimbat viata,daca nu,rezulta ca tot ce ai facut,ai facut fara folos.
Prima dragoste.Se spune ca prima iubire,primul sarut sau primele cuvinte pline de afectiune nu se uita niciodata.Oare?In aceasta lume in care sentimentele sunt asezate undeva pe un ultim raft al vietii,si sunt evidentiate alte si alte prioritati,mai poti simtii din nou acele momente?Poate ca nu sau poate ca da si nu iti mai poti da seama.
Iti mai aduci aminte,totusi,care a fost startul si finalul?Poti pune in balans toate aceste aspecte?Ce este rau in a face cele mai mari eforturi pentru ceea ce iubesti?Nimic,insa urmatoarea intrebare ar fi,daca esti sigur ca acea iubire iti este si impartasita.
Aventurile vin si pleaca,anturajul se schimba cand nici nu te astepti,iar apoi…ramai cu ideea,daca vei uita tot ceea ce a fost sau nu…Ei bine,mi-am dat seama ca situatiile cu un impact major lasa urme,si oricat de mult ne-am chinuii sa uitam,ne vom aduce intotdeauna aminte,pentru ca sufletul nostru este indestructibil,pentru ca sufletul nostru cere amintiri.
Nu suntem istorici,arheologi sau psihologi…suntem oameni,ne indragostim,spoi suferim,iar in final realizam aspecte importante ale vietii,ne invatam minte si nu mai repetam aceleasi greseli…sau ne afundam si mai mult spre un infern nelimitat.
Actionam din instinct…si,oricat de important ar fi sa gandim cu mintea si nu cu inima,nu intotdeauna reusim…iar atunci,din nou cadem intr-o capcana,ne revenim si ne intrebam daca „iti mai aduci aminte?”.
Cum este posibil,ca in jurul atatei rautati,sa mai existe acel termen de bunatate si de suferinta?Exista cu adevarat sau este si el doar o iluzie?Iti mai aduci aminte daca este real?
Amintirea,cea mai dulce si cea mai dureroasa.Despartirea,cea mai crunta.Vorbele,dorinta de a povestii si de a rememora….cea mai de pret.De ce?Pentru ca oricat de multe schimbari si sentimente ar exista,vei fi nevoit mereu sa….iti mai aduci aminte!