Ma iubesc mult prea mult!!

Poate ca sunt o narcisista,poate ca dimineata ma uit in oglinda si imi dau seama de acest lucru dar imi este mult prea frica sa o spun cu voce tare si poate ca acest lucru se datoreaza faptului ca de mica am fost mult prea egoista,cu toate ca nu am fost invatata asa(cred ca aveam egoismul in sange).
Cum am descoperit ca ma iubesc mult prea mult?Simplu....in doar 2 saptamani..mai precis in cele 2 saptamani in care am fost plecata din marele oras intr-un mic oras la mii de km,unde am cunoscut o gramada de persoane care m-au judecat si pe care i-am judecat si eu,mult mai aspru.
De ce ma iubesc?Ma iubesc pentru ca vreau( intotdeauna) sa imi fie mie bine....intr-adevar mai am momente in care ma intereseaza si lumea din jurul meu...si pe cuvant,as vrea sa am din ce in ce mai des acele momente.Ma iubesc pentru ca ma consider un personaj important in viata celor din jurul meu,cu toate ca nu este asa.Ma iubesc pentru ca sunt materialista(cel mai mare defect al meu....cel putin asa il consider eu) si ma mai iubesc pentru ca fac ce fac si tot ca mine ies lucrurile de cele mai multe ori.
Nu ma ajuta nimeni,nu poate nimeni sa ma ajute....singura care poate face ceva in aceasta privinta sunt eu...si eu nu vreau sa deschid bine ochii..vreau sa raman asa..sa ma iubesc in continuare pentru toate lucrurile gresite pe care le fac.
Asa am descoperit de ce nu rezist nici in relatii si asa am descoperit de ce fug de acasa si de fac toate tampeniile posibile...pentru ca zi si noapte imi repet intr-una "am o singura viata,trebuie sa o traiesc din plin".Cred,ca mai exista persoane care isi spun asta cateodata.....dar de la acest lucru porneste aceasta obsesie fata de persoana ta...pornesc manifestarile si minciunile pe care le zici ca sa iti fie tie bine.
De ce ma plang de persoana mea?Traim intr-o lume plina de egoism,o lume in care cu greu mai gasesti oameni care sa iti intinda o mana atunci cand esti la pamant si ai nevoie de ajutor...si,nu....nu sunt pesimista,dar asta vad zi de zi in jurul meu...situatii de genul "ai cazut,ramai acolo" imi trec de mii de ori prin fata ochilor...si nu le ofer atentia cuvenita...de ce?Pentru ca am inceput sa devin ca toti ceilalti:egoista,fricoasa si...narcisista.
Nu vreau sa se inrautateasca si chiar daca acest lucru se va intampla..nu voi uita niciodata ca totul a pornit de la mine..a pornit de la obsesia mea pentru "viata minunata pe care trebuie sa o traiesc".
Da,am multe defecte si imi este mai usor sa le astern pe o pagina de hartie decat sa i le spun cuiva in fata....
Deocamdata,sunt constienta ca ma iubesc mult prea mult si ca ar trebuii sa ma dezobisnuiesc!